Dacă ați plecat la muncă în străinătate, unde trebuie să plătiți impozit?
Dacă ați plecat sezonier la cules de căpșuni sau sparanghel, lucrați într-o seră, într-un depozit, pe un șantier ori în domeniul hotelier, este firesc să vă întrebați dacă trebuie să anunțați ANAF și dacă mai aveți impozite de plătit în România.
Răspunsul depinde de situația dumneavoastră. Contează unde locuiți, cât timp stați în fiecare țară, unde vă aflați familia și unde vă desfășurați activitatea. De aceea, simplul fapt că lucrați în străinătate sau că angajatorul vă reține impozitul din salariu nu lămurește întotdeauna toate obligațiile fiscale din România.
Unul dintre documentele folosite pentru clarificarea plecării este formularul Z017, numit „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”.
Ce înseamnă rezidența fiscală, pe înțelesul tuturor
Rezidența fiscală arată statul în care sunteți considerat contribuabil. În funcție de situație, acel stat poate avea dreptul să impoziteze veniturile dumneavoastră.
Termenul „rezidență fiscală” nu înseamnă doar țara în care aveți o adresă și nici nu este același lucru cu cetățenia. De exemplu, faptul că sunteți cetățean român nu înseamnă automat că trebuie să plătiți impozit în România pentru toate veniturile. În același timp, mutarea într-un alt stat nu înseamnă automat că România nu vă mai consideră contribuabil aici.
Autoritățile analizează mai multe informații, nu doar locul în care ați lucrat sau numărul de zile petrecute în străinătate. Dacă doriți să aflați cum stabilește ANAF unde aveți rezidența fiscală, consultați ghidul ANAF privind rezidența fiscală a persoanelor fizice
Cum poate stabili ANAF unde locuiți în fapt
Printre elementele care pot fi analizate se află:
- domiciliul;
- existența unei locuințe pe care o puteți folosi în România sau în străinătate;
- locul în care locuiește familia dumneavoastră;
- statul în care lucrați sau desfășurați o activitate;
- timpul petrecut în România și în celălalt stat;
- alte legături personale sau economice relevante.
De exemplu, dacă ați plecat la muncă în Germania, locuiți acolo și v-ați mutat împreună cu familia, aceste informații pot susține ideea că viața dumneavoastră s-a mutat în Germania. Dacă, în schimb, lucrați temporar în străinătate, dar familia și locuința dumneavoastră rămân în România, situația poate necesita o analiză mai atentă.
Pragul de 183 de zile este important, dar nu este singurul criteriu. ANAF poate analiza și domiciliul, locuința permanentă și locul unde sunt mai apropiate relațiile personale și economice.
Ce înseamnă „centrul intereselor vitale”
Expresia se referă, într-un limbaj simplu, la statul de care sunteți mai legat prin viața personală și economică.
Pot conta, de exemplu, locul în care locuiesc soțul, copiii sau persoanele aflate în întreținerea dumneavoastră, dar și locul de muncă, proprietățile sau activitatea economică. De aceea, două persoane care au plecat în aceeași țară pentru același tip de muncă pot avea situații fiscale diferite.
Păstrarea unei locuințe în România nu decide singură unde sunteți rezident fiscal. Nici mutarea într-o locuință închiriată în străinătate nu este suficientă, luată separat. ANAF analizează toate împrejurările și documentele prezentate.
Potrivit ghidului ANAF, formularul Z017 trebuie completat de persoanele care pleacă din România pentru una sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc, cumulat, 183 de zile într-un interval de 12 luni consecutive. Formularul trebuie depus, în principiu, cu 30 de zile înainte de plecare. Există excepții, inclusiv pentru cetățenii români care lucrează în străinătate ca funcționari sau angajați ai statului român.
Chestionarul poate fi descărcat de pe pagina formularului Z017 de pe site-ul ANAF. Îl puteți depune prin Spațiul Privat Virtual, prin portalul e-guvernare, la registratura organului fiscal competent sau prin poștă, cu confirmare de primire.
Dacă ați plecat deja și nu ați depus formularul, acesta poate fi transmis și ulterior. În funcție de situație, ANAF poate cere documente suplimentare pentru a putea analiza perioada plecării și statutul fiscal.
Formularul oferă ANAF informații despre situația dumneavoastră. Documentele anexate ajută la susținerea acestor informații.
În funcție de caz, pot fi utile:
- certificatul de rezidență fiscală emis de statul în care locuiți;
- documente privind locuința din străinătate;
- contractul de muncă sau alte dovezi ale activității desfășurate acolo;
- documente care arată că familia s-a mutat împreună cu dumneavoastră;
- alte documente relevante pentru situația personală și economică.
Certificatul de rezidență fiscală este emis de autoritatea competentă din statul respectiv și arată perioada pentru care acel stat vă consideră rezident fiscal. Dacă documentul este într-o limbă străină, ANAF poate solicita traducerea lui în limba română. Ghidul ANAF precizează că documentul este valabil pentru anul sau anii pentru care a fost emis.
Nu toate documentele sunt necesare în fiecare caz. Este important ca actele depuse să corespundă informațiilor din formular și să explice situația dumneavoastră reală.
Ce se întâmplă după ce depuneți Z017
ANAF analizează chestionarul împreună cu documentele anexate. Apoi vă transmite o notificare prin care comunică rezultatul analizei și situația obligațiilor fiscale din România.
Depunerea Z017 nu schimbă automat statutul fiscal. Formularul îi oferă ANAF informațiile necesare pentru analiză, dar autoritatea fiscală este cea care stabilește concluzia pe baza criteriilor și documentelor prezentate.
Dacă primiți o notificare, citiți cu atenție ce a stabilit ANAF și dacă vi se cer acțiuni sau documente suplimentare. Păstrați notificarea și dovada depunerii formularului.
În mod obișnuit, Z017 se depune o singură dată pentru a informa ANAF despre plecare și pentru a permite analizarea situației. Nu este o declarație anuală de venit.
Certificatul de rezidență fiscală este un document separat. Dacă certificatul este valabil doar pentru un anumit an, este posibil să aveți nevoie de unul nou pentru un an ulterior, de exemplu pentru aplicarea unei convenții fiscale. Obținerea unui certificat nou nu înseamnă automat că trebuie să depuneți din nou Z017.
Dacă se schimbă situația declarată sau obțineți documente care nu au fost prezentate inițial, puteți solicita reanalizarea. De exemplu, dacă nu aveați certificatul de rezidență fiscală la prima depunere, îl puteți transmite ulterior împreună cu informațiile actualizate. ANAF poate emite o notificare nouă și o poate anula pe cea anterioară.
Dacă ați plecat din România înainte de 2012
Obligația de depunere a chestionarelor de rezidență fiscală a început odată cu intrarea în vigoare a Ordinului nr. 74/2012. Prin urmare, persoanele care au plecat înainte de acel moment nu aveau obligația de a depune formularul la data plecării. Ghidul ANAF confirmă că obligația de depunere a chestionarelor a început în 2012.
În răspunsurile ANAF menționate în materialele consultate, persoanele plecate înainte de 2012, care nu mai aveau domiciliul sau rezidența fiscală în România, nu aveau obligația depunerii chestionarului. Dacă ați plecat înainte de 2012, dar nu știți cum figurează situația dumneavoastră în evidențele ANAF, puteți solicita clarificarea acesteia. În funcție de situație, transmiterea formularului și a documentelor justificative poate ajuta la actualizarea informațiilor.
Lipsa unui formular depus înainte de 2012 nu înseamnă automat că aveți impozite de plătit în România. Totuși, dacă ANAF nu a primit documente despre plecare, evidențele sale pot să nu reflecte situația dumneavoastră actuală. De aceea, este util să păstrați documentele care arată când ați plecat și unde ați locuit și lucrat ulterior.
Dacă România vă consideră în continuare contribuabil rezident
În anumite situații, România poate impozita venituri obținute atât în țară, cât și în străinătate. Pot intra aici, în funcție de caz, venituri din salarii, activități independente, chirii, dividende, dobânzi, pensii sau alte surse prevăzute de lege.
Asta nu înseamnă că orice sumă primită în străinătate este automat impozitată încă o dată în România. Trebuie verificat dacă venitul este impozabil aici, dacă exista obligația de declarare și ce prevede convenția dintre România și statul în care ați lucrat.
Există și reguli speciale pentru persoanele cu domiciliul în România care își schimbă rezidența într-un stat cu care România nu are convenție de evitare a dublei impuneri. Pentru anumite situații, Codul fiscal prevede continuarea impozitării veniturilor din orice sursă în anul schimbării rezidenței și în următorii trei ani calendaristici. Aplicarea acestei reguli trebuie verificată în funcție de statul în care v-ați mutat și de situația dumneavoastră.
Dacă sunteți nerezident în România
Nerezidența nu înseamnă că nu mai puteți avea nicio obligație fiscală în România. Statul român poate impozita anumite venituri legate de România, chiar dacă locuiți în altă țară.
De exemplu, pot exista obligații fiscale pentru veniturile obținute din închirierea unui apartament aflat în România, pentru dividende plătite de o societate românească sau pentru activități desfășurate pe teritoriul României. Convenția fiscală dintre România și statul în care locuiți poate influența impozitul datorat.
Cum se evită plata impozitului de două ori pentru același venit
Dacă ați plătit impozit în statul în care ați lucrat, iar venitul trebuie declarat și în România, convenția fiscală dintre cele două state poate stabili cum se evită dubla impunere.
În unele situații se folosește metoda creditului fiscal. Asta înseamnă că impozitul plătit în străinătate poate fi luat în calcul la stabilirea sumei datorate în România, în limitele prevăzute de lege și de convenție. Dacă suma recunoscută din străinătate este mai mică decât impozitul calculat în România, poate rămâne o diferență de plată.
De aceea, păstrați documentele care arată venitul obținut și impozitul reținut sau plătit în străinătate. Pentru aplicarea regulilor corecte, pot fi necesare și certificatul de rezidență fiscală sau alte documente emise de autoritățile statului respectiv.
Când poate fi necesară Declarația unică D212
Z017 și D212 au roluri diferite:
- Z017 informează ANAF despre plecare și ajută la clarificarea situației fiscale;
- D212 este folosită pentru declararea anumitor venituri și, după caz, a contribuțiilor sociale datorate.
Dacă ați obținut venituri din străinătate sau venituri în România pentru care impozitul nu a fost reținut la sursă, poate exista obligația depunerii D212. Obligația depinde de tipul venitului, statutul fiscal, regulile aplicabile și convenția dintre state. Nu orice persoană care depune Z017 trebuie să depună și D212.
Dacă primiți o notificare de la ANAF, aceasta poate solicita depunerea unei declarații, transmiterea unor documente sau clarificarea unor venituri. Citiți documentul integral și verificați termenul de răspuns. Noi vă explicăm și ce se poate întâmpla când primiți o decizie de impunere din oficiu de la ANAF.
Impozitul pe venit și contribuțiile sociale sunt lucruri diferite
Impozitul pe venit, CAS și CASS sunt obligații distincte:
- impozitul pe venit se calculează în funcție de tipul venitului și de regulile fiscale aplicabile;
- CAS este contribuția de asigurări sociale, legată de pensie;
- CASS este contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Faptul că un venit este impozitat nu înseamnă automat că datorați și CAS sau CASS pentru el. Contribuțiile pot depinde de categoria și valoarea veniturilor, de plafoanele aplicabile în anul respectiv și de situația dumneavoastră de asigurat.
Dacă sunteți asigurat în alt stat, este posibil să existe reguli europene sau acorduri între state care influențează plata contribuției de sănătate în România. Statutul fiscal și asigurarea medicală trebuie verificate separat.
Ce riscați dacă nu răspundeți unei notificări ANAF
O notificare ANAF poate include un termen până la care trebuie să răspundeți sau să transmiteți documente. Dacă nu răspundeți, autoritatea poate lua o decizie pe baza informațiilor pe care le deține deja. În funcție de situație, pot apărea obligații de plată, dobânzi, penalități sau alte consecințe fiscale.
Ghidul ANAF prevede sancțiuni pentru nedepunerea în termen a chestionarelor de rezidență în cazurile în care formularul era obligatoriu. De aceea, dacă primiți o notificare, nu o ignorați: verificați ce vi se cere și cereți ajutor dacă nu înțelegeți documentul.
Cum vă poate ajuta Euro-Tax
Dacă nu știți ce înseamnă notificarea primită sau ce documente să trimiteți, Euro-Tax poate analiza situația și vă poate explica pașii următori. În funcție de caz, serviciul poate include sprijin pentru formularul Z017, Declarația unică D212, pregătirea și depunerea documentelor și urmărirea comunicării cu ANAF.
Euro-Tax poate ajuta la organizarea și explicarea demersurilor, dar ANAF este autoritatea care stabilește rezidența fiscală și emite notificarea. Datele și documentele furnizate trebuie să fie corecte, iar responsabilitatea legală pentru declarațiile depuse și respectarea termenelor rămâne la persoana fizică. Pentru detalii, accesați pagina serviciilor Euro-Tax în relația cu ANAF.
